Valenţe persuasiv-comunicaţionale şi catartice ale vocii în psihoterapie, euritmie şi în eufonia vocală
Persuasive-communicational and cathartic features of voice in psychotherapy, eurithmy and vocal euphony
Oana PREDA, Vasile Radu PREDA
Abstract
This study focuses on five theoretical, methodological and practical problems from the area of
melotherapeutic mediation psychotherapies: the impact of the emotional state upon the voice; the
therapeutic persuasive-communicational valences of the voice; the emotional-cathartic valences of the voice in melotherapy; the eurythmics – a contemporary model of connection between movement, rhythm and sound; the therapeutic valences of vocal euphony. The insistence is on the efficiency of these approaches in the case of persons in difficulty due to illness or disability.
Keywords: melotherapy, cognitive musical therapies, eurythmics, vocal-musical therapy, vocal euphony, emotional valences, cathartic valences.
pdf
DOI: 10.26744/rrttlc.2016.2.1.08
Published on line: 15/03/2016
References:
Aducovschi, D., Stoica, A. (2009). Euritmia – modalitate de exprimare artistică a preşcolarilor.
Barros, J. (1974). Recherches pratiques d’une musicothérapie active en milieu psychiatrique, Mémoire A.R.A.T.P.
Benenzon, R.O. (1974). La musicothérapie et l’autisme infantile. Annales de psychothérapie, nr.9, Supl.: 51-59.
Berthomieu, A. (1994). Musicothérapie en oncologie. Non-verbal/AMBx.
Breazu, G., Saxu, N. (1985). Carte de cântece pentru copii. Bucureşti: Editura Muzicală.
Briolais-Bonichon, F. (1994). L’Enfant polyhandicapé.Musicothérapie. Non-verbal/AMBx.
Ducourneau, G. (1997). Ėléments de musico-thérapie. Paris: Dunod.
Estienne, Fr. Morsomme, D (2005). 372 exercices pour articuler, gérer son bégaiement et sa voix. Bruxelles: Mardaga.
Galinska, E. (1989). La musico-thérapie cognitive: portrait musical du patient. Revue de Musicothérapie. Vol. 9, nr. 1, p. 33-61.
Guirado, F. (1993). Déficience mentale et musicothérapie, Non-verbal/AMBx.
Guiraud-Caladou, J., Verdeau, P. (1976). La pratiques musicales en milieu spécialisé. Paris: Dunod.
Kappas, A. , Hess, U., Scherer, K.R., (1991). Voice and Emotion. În: R. Feldman, B. Rimé (Eds). Fundamentals of nonverbal behavior. New York: Cambridge University Press: 200-238.
Lecourt, E. (1993). Analyse de groupe et musicothérapie. Le groupe et le sonor. Paris: E.S.F.
Marie, M. (2001). Libérer sa voix. Euphonie Vocale. Paris: F.B.V.
McAdams, S., Deliège, I. (1989). La musique et les sciences cognitives. Bruxelles: Mardaga.
Morsomme, D. (2012). Le bilan vocal chez les chanteur. Colloque, Namur, 30 Novembre.
Nedelcu, T. N. (2009). Euritmia, model contemporan de interconexiune între mişcare, ritm şi sunet. Palestrica Mileniului III – Civilizaţie şi sport, vol.X, nr. 1: 40-42.
Picard, M. (2008). Découvertte de la pédagogie Orff.
Preda, V. (1993). Psihologia deficienţilor vizuali. Cluj-Napoca: Universitatea Babeş-Bolyai.
Preda, V. (2004). Terapii prin mediere artistică. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Tastayre, R. (1968). Musique et rééducation. Les cahiers de l’enfance inadapté, nr. 5, p. 18-25.
Scherer, K.R., Kappas, A. (1988). Primate vocal expression of affective state. În: D. Todt, P. Goedeking, D. Symmes (Eds.). Primate vocal communication. Berlin: Springer-Verlag: 21- 35.
Stănculescu-Laczko, S. (2014). A educa adulţi echilibraţi, liberi şi responsabili. Alternativa educaţională Waldorf. Concept, vol. 6, nr. 1: 53-59.
Verdeau-Pailles, J. (1995). Musicothérapie. În: J. Richard, L. Rubio, La thérapie psychomotrice. Paris: Mason, p. 117-125.
Valery, P. (1988). Poezii. Dialoguri. Poetică şi estetică. (traducere Ştefan Augustin Doinaş, Alina Ledeanu şi Marius Ghica). Bucureşti: Editura Univers.
Vianu, I. (1975). Introducere în psihoterapie. Cluj-Napoca: Editura Dacia.